miercuri, 22 februarie 2012

"chestii" efemere.

Să fie iubire ? Sau doar obişnuinţa, capriciul de a mai sta cu tine un minut, o oră, o zi..
Sau.. să fie obsesie? Să fie nevoia nemăsurată de atenţie?
Să fie prostie? Sau să fie dorul fără de scăpare în care am picat?

Mi-e dor.. şi mă doare. Mă doare că nu faci nimic să îndrepţi lucrurile.
Mă învinuieşti fără nici o dovadă, fără nici un argument plauzibil.  Mă învinuieşti pentru acţiunile  tale care nu au ţinut şi nu vor ţine niciodată de mine.
Vorbeşti mult şi fără sens, de parcă nu te-aş cunoaşte. Dar poate că e aşa. Poate, când viaţa m-a învăţat şă analizez persoanele, mi-am permis să lipsesc de la o lecţie.
Greşeala mea.

Oh, câte s-au zis. Cât ne-am minţit pe noi înşine  şi odată cu asta unul pe altul.
Păcat de "chestia" aia ce ne făcea sângele să clocotească.


marți, 21 februarie 2012

..and then I met you

păr umed, picături prelinse pe spate, pe  mâini.. pe piept.
piele de găină.
filme multe, priviri goale, gânduri încâlcite.
noapte albă.



Cum sǎ-mi împiedic sufletul
sǎ nu-l ajungǎ cutremurat pe-al tǎu ?
Cum sǎ-l înalţ deasupra ta
spre alte lucruri, altundeva ?
O, cum, cum l-aş aduna
lângǎ ceva pierdut în întuneric,
într-un ungher tǎcut, strǎin, nefremǎtând,
ce nu se-ndepǎrteazǎ
când adâncurile-ţi lunecǎ departe, unduind.
Ci tot ce ne-nfioarǎ, pe tine şi pe mine,
ne împreunǎ totuşi aşa cum un arcuş
din douǎ strune doar un sunet scoate.
Pe ce vioarǎ suntem înstrunaţi ?
Şi ce artist ne ţine-n mâna lui,
cântec cum altul nu-i ?


Cantec de dragoste, Rainer Marila Rilke

sâmbătă, 4 februarie 2012

Alienație mintală

a trecut o lună, o lună şi patru zile din noul an.
şi eu n-am făcut nimic.
n-am pus mâna pe o carte! de nicicare.
mi-e.. ruşine de lenea asta ce nu-mi dă pace. că aş face multe, dar.. fără chef.
până ieri.

să fie ceva în aer?  nu cred.
scoţi tot binele din mine. e vina ta că am început să-mi umplu pereţii de tot felul de schiţe.
simultan iese şi nebunia mea. am să te învinuiesc iar.

refuz să cred că şi de data asta vom renunţa. nu.
nu putem unul fără altul, oricât de multe lucruri ne-ar despărţi şi asta se poate observa uşor de mult timp.

ştii tu, sunt nebună, dar sunt nebună-n sensul bun. (vorba lu' Levy)

lav.