duminică, 27 noiembrie 2011

yours.

Hai să ne iubim.
Să ne contopim sufletele, corpurile, inima.
Să formăm o entitate, înţeleasă doar de noi, lipsită de răzbunari banale şi neînţelegeri.
Să rămânem aşa până când pânzele de paianjen vor fi singurele ce ţin împreună fiecare parte constitutivă a scheletului nostru.

Străbat Pământul întreg de câte ori e necesar.
Îl inspectez, îl modelez, îl joc pe degete până te aduce la mine.
Şi o să te-aducă.


A.

sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Si eu pot..

de data asta, nu să fiu hater'iţă.
pot să-mi bag o chestie inexistentă în toţi m*iştii ăştia falşi.
pot să mă simt bine. pot să fiu fericită chiar dacă mă uit la un film.. horror.
ciudat nu?
compania a fost devină. printre multe 'zât-uri' şi multe 'taci-uri' se strecurau şi ceva glume micuţe ce nu lăsau atmosfera să devină plictisitoare. pufuleţi. popcorn. suc.

şi totuşi aş fi preferat să fii tu acolo. să mă ţii de mână.
să mă îmbrăţişezi de fiecare dată când mă speriam, să fii.. acolo. atât!
pt că e genial. adică e acelaşi sentiment plăcut pe care-l ai când îţi sărută cineva fruntea.
de drag.
aceeaşi siguranţă, acelaşi mesaj cu mii de înţelesuri transmis în lipsa cuvintelor.

şi ştiu că sunt o proastă. ştiu. şi merit orice mi-ar spune lumea.
tac. înghit. au dreptate.
dacă-mi arde de îndrăgosteală, suport, na.


A.

ps: videoul ăsta mă omoară de fiecare dată.

joi, 17 noiembrie 2011

why him?

nu, nu te las. defapt tu nu ar trebui să vrei. nu. stai.

pleci? nici n-ai ajuns bine şi deja pleci? speram să stai mai mult
urăsc vizitele plăcute şi de scurtă durată. adică sunt plăcute, trebuie să dureze, nu-i aşa?

da. vreau. oh, şi încă câte! dar cum?
cum, când..
ştii, "mesajul pe care l-ai scris şi nu l-ai trimis niciodată".
drafts. acolo e locul lui până la momentul potrivit, daca apare şi ăla.

văd mai bine. citesc mai greu. de înteles să nu mai zic.
mi-am pierdut din pricepere, nu ştiu ce-i cu mine.
nu ştiu ce-i cu tine. nu ştiu ce vrei. nu ştiu de ce faci asta. nu, nu ştiu nimic.




urăsc fluturaşii ăia agitaţi.
mă înnebunesc!

miercuri, 9 noiembrie 2011

tu cu mine

şi dacă îţi spun că inima mea se crede la curse de fiecare dată când îmi vorbeşti, mă crezi?
şi dacă îţi spun că mi-e frică, din nou, mă înţelegi?
şi dacă îţi spun că m-am săturat să te joci cu sentimentele (amândurora), încetezi?
şi dacă-ţi spun că nu mai înteleg nimic, mă ajuţi?
şi dacă-ţi spun că aş fi dispusă să trec peste toate barierele astea afurisite, ce ne despart, ai accepta?

dar dacă ţi-aş spune că te iubesc, ce-ai face?


A.
ps: suntem aşa diferiţi şi totuşi...