Rules were made to be broken!

La un moment dat, trebuie să iei o deczie. Limitele nu îi ţin pe ceilalţi la distanţă, te ţin doar pe tine închis.
Viaţa e cam complicată. Aşa suntem făcuţi toţi, complicaţi, nu numai fetele precum spun alţii. Deci poţi să-ţi iroseşti viaţa trasând limite, sau poţi să ţi-o trăieşti încălcându-le. Totul depinde de tine.
Se merită. Poate nu tot timpul, dar în general priveliştea de dincolo, e genială.
Eşti dispus să te rişti ?

E doar...

E un film. Doar un film.
În care noi suntem protagoniştii, noi suntem producătorii, cameramanii.
Noi hotărâm cum va fi. Deci ce zici? Comedie romantică sau dramă?
(să nu picăm in extreme gen HORROR ! )

Untitled

Diana: Stii ca am tinut-o mortis ca nu imi place.. dar imi placeee ! Ca nu inteleg de ce imi pasa acum.. De ce imi bate inima, de ce numai la el ma gandesc. De ce? De ceee? Daca nu-mi place? Deci imi place. Ma indragostesc. Sunt moarta.
Andrei: Stiu cum e ca nu a trecut nici macar o zi fara sa nu ma gandesc.
Diana: WOAH, viata chiar e dura.
Andrei: Stiu, dar na tu poti salva. Asta e diferenta. Eu nu.
Diana: Pot? Oare pot?

It's not like you care or something..

Anyways, I'm sorry and trust me I don't say this very often. I know I overreact sometimes, but I'm also right. Try to be me for a while, and you'll see. Don't judge, don't talk shit `bout me, don't be an ass. Say what you want to say, I can face the truth :) Ofcourse I'm not that 'beautiful', stupid, hot, skinny bitch, I'm me, again and again and again. Can't handle that? 3 words, 8 letters: GO TO HELL !

Te fac eu să te simţi !

Acum?
Aaa nici acum?


Poate acum.

what about..

Hai să-ţi spun ceva. Nu mai sunt aşa pregătită pentru asta, nu mai am aceeaşi rabdare, nu mai am acelaşi calm, nu mai simt la fel. Simt, asta contează, nu ? DA !
*o bucatica din dialogul cu Alecs*

" - Ce nu inţelegi? Nu merge !
- Până acum.. ah, vreau să ştiu de ce..
- Tu nu ştii ce vrei.
- Dar tu ştii?
- În majoritatea cazurilor, da.
- Vezi..
- Da, sunt om. Am tot dreptul să fiu confuză în unele situaţii, revenindu-mi intr-un final.
- Insă nu ai nici un drept să te joci cu minţile oamenilor..
- Eu ? Cu a cui minte m-am jucat?
- Mai intrebi ?
- Mă confunzi, dragule.
- Eşti sigură?
- Păi uite. Mai am un nivel. Te distrug acum sau.. mă laşi să continui?"

De ce toată lumea îmi spune acelaşi lucru ? Cu ce mă joc eu ? Simplul fapt că greşesc, nu dovedeşte asta. E în firea mea, e în firea tuturor şi nu cred că am rănit pe nimeni in aşa hal incât să mă bântuie toată viaţa conştiinţa. Nu. Sunt genul de fata care nu ar fi în stare să omoare nici o musca, darmai.. să ii facă rău cuiva. Sunt sensibilă, al naibii de sensibilă, sunt geloasă, nebună, excentrică, agitată, speriată, ingrijorată, bolnavă, sanatoasă, vorbareată, irascibilă.. tot! Sunt tipa ce te face din două cuvinte când o calci pe coadă. Sunt eu..

sent: 04.03.11 02:26
from: Vlad
Esti diferita.
To: Vlad
Sent: 04.03.11 02:28
Ce? Tu chiar nu ai somn?
sent: 04.03.11 02:33
from: Vlad
Motivul pentru care nu te inghit alea.
To: Vlad
Sent: 04.03.11 02:40
Nu am nici o clona.


Mi-a luat ceva timp să-mi dau seama la ce se referea.

Şi totul devine mai frumos..

E prea frumos să fie adevărat. Viaţa mi-a luat un alt curs, alte obiective de atins, alte ţeluri, altă dragoste, dacă se poate numii şi asa. E bine, e atât de bine, incât am impresia că tot lipseşte ceva.
E ca fumul de ţigare. Ştii că iţi face rău, nu ai nevoie de el, dar totuşi îl vrei. Vrei sa-i simţi din nou căldura cum iti intoxică corpul, cum intră in fiecare celulă, cum pune stăpânire pe tine, cum te distruge. Aşa, aşa am eu nevoie de o scânteie, care să-mi aprindă neuronii, căci inima... :">

O sa fie fun !

"- Tu vezi câţi copii zâmbesc in preajma ta?
- Da.
- Şi nu te atinge cu nimic?
- E treaba mea, sunt plătit pt asta.
- Cât entuziasm...
- Tu nu ai face asta pt o anumită sumă?
- Nu. Eu am fluturaşi, şi nu am primit bani."

Da, da, da! Am muuulţi fluturaşi mici si neastâmparaţi.
Cel puţin din punctul meu de vedere, nu totul poate fii cumpărat.

<3>

please, wake up.

Eu aici. El acolo.
Niciodata amandoi aici, sau.. acolo.
De ce?
Bine, nu cred ca am cerut chiar asa de mult sa ma iubeasca sau sa-i pese si lui odata, da sa-i pese! Adica, nu neg, a tinut, s-a vazut.. chiar a tinut! Dar nu indeajuns.. nu precum aveam nevoie nu .. nu cum stia el mai bine. Vorba vine, cand iubesti cu adevarat, esti dispus la orice:) iar eu.. chiar eram si chestia asta ar putea multi sa o zica.
In schimb, imi sustin ideea, avand destule argumente. Totul ar fi fost.. frumos, gen happily ever afer and so on .. Dar cum nimeni nu are parte de "si au trait fericiti pan la adanci batraneti" se intelege.. Adica, sincer.. abia avem parte de "pana la adanci batraneti". Acum, analizand tot felul situati ajungem la concluzia ca asta se intampla numai in filme, povesti.
Aaa, da povestiile. Din cate am inteles si cred sunt sursa viselor. De aici se naste imaginatia, dar de la imaginatia foarte bogata pana la realitate, e ceva, e ceva.. mult! referindu-ma la ''distanta''. Intr-adevar realitatea e dura, e rea, e intunecata, inspaimantatoare si toate cele insa trebuie sa stii sa ti-o faci mai buna, si nu inchizandu-te intr-un vis, intr-o poveste in care nu ai ce sa cauti. E mult.. mult mai interesanta realitatea decat finalul acela mincinos al basmelor.
Asa ca.. ia aminte prietene! Mai bine mai tarziu decat niciodata.

Stiu ca nu multi vor intelege ce vreau sa zic.
Si mai stiu ca o sa-mi aud cateva.
E mai bine asa...

no no no !